...na la Calimanesti, unde isi pregatea volumul Ne cheama pamantul, poetul afirma ca vede pentru intaia oara Oltul In iarna aceea amsimtit ca e un trecut romanesc, care mai vorbeste de povestile lui si ca sunt realmente in fata tainei de familie, a misterului de leagan al acestui popor. Atunci am verificat aceasta poezie, silaba cu silaba, atunci va pot spune ca mi s-a parut ca am inteles-o mai tare si ca simteam ca vine de foarte departe.Metaforic, Oltul semnifica fiinta noastra nationala, vechimea ei, campia imbratisata de ape, tainuita jale, cantec si dor erou mitic, cu potente uriase izvorate din amara durere, din lacrimi, nadejde si deznadejde, Oltul e solidar cu cei asupriti. Legatura aceasta, statornica, durabila, profund umana, este afectiva.Oltul apare in chip simbolic, ca un Fat Frumos din poveste, a carui soarta, din vechime, este nfiat insolubil cu aceea a romanilor din Transilvania. Trecutul Oltului, impletit cu istoria poporului roman, aminteste de vremurile de demult mai mari la suflet, cand, un mosneag de azi era haiduc si urla tariilor amarul unei manii infricosate. Oltul a fost martorul luptei sociale si nationale a maselor populare romanesti asuprite. Visul neimplinit, al unitatii nationale, transmis din generatie in generatie, este mai pregnant formulat in Oltul decat in celelalte poezii. Oltul devine un simbol al acestor aspiratii, este purtatorul milenar al setei pentru o existenta mai dreapta a ardelenilor Aducind, in cetatuia lui de apa, comoara lacrimilor noastre, cantecele noastre toate, Oltul ascunde Durerea unui neam ce-asteapta Demult o dreapta srbroare.Partas al luptelor pentru dreptate, Oltul i-a insotit adeseori pe rasculati intocmai ca un haiduc Tu, frate plansetelor noastre, i razvratirii noastre, frate, Urlai triilor amarul Maniei tale-nfricosate. Oltul poarta in inda-i ganditoare o viziune sacra din partea tovarasilor lui buni, de a-i razbuna, daca s-ar prapadi cu totii, ducindu-i in alta tara Sa veri pagan potop de apa Pe serul holdelor de aur Sa piara glia care poarta Instrainatul nost tezaur tarana trupurilor noastre S-o scurui de unde ne-ngroapa i sa-ti aduni apele toate- Sa ne mutam in alta tara!.Poezia este gandita in perpectiva antitezei dintre matetia acelor vremi glorioase din care n-au mai ramas decat unele framanturi, pe de o parte, si prezentul ingenunchiat, pe de alta parte Neputiinciosi pari si tu aztazi- Te-a-ncins cu lanturi imparatul Cu unda ta strivita, gemen i noi, tovarasii tai buni. Fiind conceputa ca un dialog intre poet si Olt, in poezie nu apare insa decat alocutiunea poetului, care se manifesta de fapt ca un vorbitor anonim, identificat cu poporul insusi. Intreaga creatie este structurata pe existenta celor doi poli poetici, Oltul si noi, in jurul carora graviteaza toata atmosfera poeziei, precum si mijloacele ei de expresie mai semnificative. Poetul, poporul si fluviul se confunda, de veacuri, cu existenta si destinul lor, in aceeasi zona etica si conditii istorice comune. In poezie, Oltul este prezentat n patru ipostaze diferite, fiind invocat prin vocative Batranul Olt, Oltule prin apelative ce inlucuiesc numele propriu mosnege , fratane prin pronumele personal la persoana a II-a singular tu, precum si printr-o apozitie dezvoltata Drumet batut de ganduri multe. Invocatia insistenta a Oltului naste imaginea unei fiite puternice, dominante, de la care poporul intreg asteapta izbavirea din robia sociala si politica atat de apasatoare si veche. Forta de nebiruit a Oltului este sugerata si de unele expresii, ca grumaz de apa, cetatuia ta de ape, sanul tau, pagan potop de ape etc. Unele verbe, care denumesc actiunile Oltului, consolideaza imaginea atotputerniciei lui, dezvaluind forta de cuprindere a fluviului imbratisindu-ne campia, in cetatuia ta de ape dorm cantecele noastre, fierbe tainuita jale, duce unda-ti durerea unui neam. Taria fluviului mai ...
Download