...al si la Maramoresu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag. Pe langa rolul de narrator, Ureche a fost si un bun portretist, reusind sa creioneze aspectul fizic si moral al numeroaselor personalitati istorice. Domnitorul ideal al cronicarului este Stefan cel Mare, cel ce a tronat asupra Moldovei aproape o jumatate de secol, presarand istoria cu glorii si pace. Letopisetul T. Moldovei de G. Ureche, a fost un bogat izvor de inspiratie pentru numerosi scriitori ca M. Sadoveanu, B. Delavrancea, C. Negruzzi s. al. Cel de-al doilea mare cronicar moldovean, Miron Costin, este cel mai cult autor, aceasta datorandu-se scolilor de elita din Polonia acelor timpuri. El cunostea limbile clasice. ca latina, greaca veche si slavona, precum si limbile moderne, franceza, germana etc. M. Costin continua, prin lucrarea sa osardia raposatului Ureche, iar in Predoslovie la De neamul moldovenilor, reuseste prin caracterul polemic, sa sustina originea poporului roman, facand aluzie la ceea ce scrisesera doi calugari, in opera lui Ureche. Letopisetul sau este publicat in romana si polona, si prezinta istoria Moldovei timp de saizeci si sase de ani, de la Aron- Voda, incoace. Autorul sustine, ca si inaintasul sau, responsabilitatea scrisului si rolul educativ al istoriei, vrand ca ea sa fie transmisa mai departe si sa fie cunoscuta de noile generatii. A treia icoana ce a continuat depanarea firului istoric, de la Davija-Voda pana la cea de-a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat este Ion Neculce, fiul lui Ienache Neculce si al Catrinei Cantacuzino. El isi scrie Letopisetul, avand ca figura centrala pe Dimitrie Cantemir, Inorogul alb al romanilor. Ion Neculce asaza in fruntea lucrarii sale, un buchet de patruzeci si doua de legende, sub titlul O sama de cuvinte, ce sunt auzite din om in om si in Letopiset nu sunt scrise. Autorul le separa de lucrarea fundamentala deoarece legendele dezvaluie intamplari verosimile, dar care nu sunt atestate documentar, si, deci, cine le va citi si le va crede, bine va fi, iar cine le va citi si nu le va crede, iar va fi bine. Multi poeti si prozatori romani au preluat aceste povestiri D. Bolintineanu, G. Cosbuc, V. Alecsandri, M. Sadoveanu, Al. Odobescu s.al. Descifrand slova cu slova, fila cu fila, carte cu carte, sufletul ni se umple de mandrie nationala, si atunci alergam spre viitor , lasand usa Bibliotecii mereu deschisa, pentru alte generatii ce se vor ridica din aceleasi radacini. K5tCJK8u 1h à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph Font2i2Titleaa5CJt0Bi0Body Text5CJt.Ui.HyperlinkBpha !-.01BCEFHISTshioqxzIa3469ABHPSitbfkostxy.6CEHNVts
abloxzSIà iaaaaaaa1a5aaAaHaNaVaiabadagaiapaqasataxa
yaaaaaaaaaaaaaaaIaaaaaa aa!.6AGKPRUYshjlxS 04iDEGKPStbcnozaia1489CMOVYZcdlmrsu!-346DOSicimquz
Iia 47HLTXsbijpqxSà.037BJPQsahimnxIa a23CDHLSTVisblpr
vxi.8AFGMNPStsfgnovà.289ABDEMNVYajsi!-4EIQRsg...
Download