...lui . Dupa moartea profesorului Aron Pumnul, singura legatura de suflet din Cernauti s-a stins. In aceste impreju- rari,Mihai a parasit definitiv scoala din Cernauti si a ramas, pana la moartea sa timpurie , un pribeag, un boem, un visator. In trecerile si petrecerile sale a intalnit si a fost legat de prietenie de Slavici si Creanga. A cunoscut si a fost admirat si ajutat de Iosif Vulcan si Titu Maiorescu. A fost fascinat de povestitorii anonimi si a iubit, cu fericirea si cu durerea pe care dragostea le naste. Cochetand cu teatrul si exceland in gazetarie, indeplinind, de voie, de nevoie, tot felul de slujbe obscure, calatorind la Viena si Berlin si revenind mereu cu un dor nesfarsit acasa, Mihai Eminescu a crescut ca poet intr-un mod si intr-o masura ce nu pot fi explicate in ultima instanta decat prin geniul sau nativ . In poezia sa, se pot recunoaste elemente de folclor autohton dar si unele de filosofie germana. Lirismul, uneori spiritul ludic se imbina armonios cu viziunile cosmogonice sau cu analiza politica protestatara. Vastitatea si profunzimea creatiei poetice a lui Eminescu face ca el sa ramana, cine stie pentru cati secoli , dincolo de toate cate s-au spus-poate de prea multe ori-despre el, cel mai mare poet al romanilor . SCRISOAREA III fragmentul din manual i abia pleca batranul Ce mai freamat, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa Calaretii implu campul si roiesc dupa un semn i in caii lor salbatici bat cu scarile de lemn, Pe copite iau in fuga fata negrului pamant, Lanci scanteie lungi in soare, arcuri se intind in vant, i ca nouri de arama si ca ropotul de grindeni, Orizonu-ntunecandu-l, vin sageti de pretutindeni, Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie Urla campul si de tropot si de strigat de bataie. In zadar striga-mparatul ca si leul in turbare, Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare In zadar flamura verde o ridica inspre oaste, Caci cuprinsa-i de pieire si in fata si in coaste, Caci se clatina rarite siruri lungi de batalie Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie, In genunchi cadeau pedestri, colo caii se rastoarna, Cad sagetile in valuri, care suiera, se toarna i, lovind in fata,-n spate, ca si crivatul si gerul, Pe pamant lor li se pare ca se naruie tot cerul Mircea insusi mana-n lupta vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine ,vine calca totul in picioare Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti, Printre cetele pagane trec rupandu-si large uliti Risipite se-mprastie a dusmanilor siraguri, i gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri, Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata- Peste-un ceas paganataea e ca pleava vanturata. Acea grindin-otelita inspre Dunare o mana, Iar in urma lor se-ntinde falnic armia romana. COMENTARIUL FRAGMENTULUI Scrisoarea III face parte din ciclul de 5 scrisori ale lui Eminescu, avand o structura aparte iprima parte a textelor apartinand Romantismuluicu forma de poem iar a doua parte apartinand Clasicismuluicu forma satiricas. Prima parte a scrisorii este alcatuita din patru secvente visul sultanuluicare ilustreaza o metafora a cresterii si descresterii Imperiului Otoman, intalnirea celor doi conducatori de tara si de oaste, lupta de la Rovineunde este elogiat trecutul glorios, prezentat antitetic cu prezentul poetului si scrisoarea fiului de domnmisiva care ilustreaza granita dintre Romantism si Clasicism .Partea a doua evidentiaza falsul patriotism, demagogia si coruptia din politica, elemente mereu actuale in viata de zi cu zi. Tema operei ScrisoareaIII este falsul patriotism, prezentat prin antiteza dintre domnitorul patriot si cotropitorulutilizarea limbajului in caracterizarea personajelor punand intr-o antiteza evidenta cei doi partici- panti principali in actiune. ...
Download