...ima an fata propriilor limite care ii cereau sentimente obsesive si fataliste. La originea fantasticului ca viziune stau presimtirile, superstitiile si visele cu simbolistica lor fantasticul izvoraste din iluzie, din delir uneori, intotdeauna din speranta si mai ales din speranta salvarii M. Schneider. In acceptia lui D. D. Rosca, el constituie un recurs la sentimentul tragic al existentei si presupune ruptura si recompunere , cauzate de intruziunea brutala a misterului in cadrul vietii reale M. Schneider. In spatiul fabulosului feeric totul este fictiune, caracterul neverosimil fiind sugerat de supralicitarea logicii si ratiunii impinse la absurd, ce prolifereaza stihial personajele sunt de natura satanica ori cu inclinatie spre morbiditate arhaica . Interactiunea, devenirea si aparitia fantastica reprezinta dimensiuni pe care se exercita actiunea unor forte ce rastoarna ordinea firescului, naturalului. Hipnoza, solomonia, visul premonitoriu, locul si obiectul nefast, actualizarea trecutului, dedublarea, descinderea pe taramul celalalt, insertia visului in realitate, macabrul, teratologicul, spiritismul, fantomele toate acestea reprezinta cateva dintre categoriile fantastice. Bianca Osnaga arata, in lucrarea Nuvela fantastica romaneasca, aspectele tematice ale fantasticului ce ofera imaginea unei lumi in care iluzia si speranta, absolutul visat si tentat sunt dominante spatiul ideal, ubicuitatea, viata ca vis, cadrul paradisiac al iubirii implinite, calatoria sfidand legile fizice, visul in vis, intruziunea demonica pactul cu diavolul Lostrita de V. Voiculescu, Moara lui Califar de G. Galaction, iruptia fanica a unei zeitati insolite animalul totemic Lostrita de V. Voiculescu.Functia fantastica guverneaza inceputul oricarei creatii a spiritului uman, aflandu-se la radacina tuturor proceselor constiintei si vadindu-se drept marea originara a spiritului. Eufemismul constituie sensul suprem al acestei functii ce se impotriveste destinului muritor, in fiecare om existand o forta de imbunatatire a lumii, acea forta cu adevarat metafizica de a se ridica impotriva Mortii si Destinului.Novalis considera filozofia imaginarului drept o fantastica transcendentala , in stapanirea careia aparenta contradictie dintre imaginatia stiintifica , rationala si imaginarul mitic-arhetipal se neutralizeaza. Conceptul de mare pregnanta semantica lansat de Gilbert Durand este acela de functie fantastica, un auxiliar al actiunii, intr-un mod mai profund pentru ca intreaga cultura cu incarcatura ei de arhetipuri estetice, religioase si sociale e un cadru in care actiunea se va desfasura .In corelatie cu fantasticul se afla ideea magicului, definita drept o irationala localizata in orizontul misterului. In acceptia lui Blaga, aceleasi idei ale magicului trebuie sa-i recunoasca o obiectivitate , inteleasa in sensul ca intrezarim in pozitia ei corespondente simbolice cu anumite necunoscute ale lumii reale . Ideea magica isi releva si functia cognitiva in planul realului obiectiv, imaginarul fantastic avand astfel posibilitatea de a se proiecta in spatiul rezervat misterului fenomenal. Constelatia sintetica a functiilor magicului realizata de Nicolae Ciobanu in lucrarea Intre imaginar si fantastic cuprinde functiile ontologica, cognitiva, religioasa, poetica, pragmatica si vital-sufleteasca. Magia este definita in prima editie a lucrarii Vocabolario degli Academici della Crusca publicata in 1612 ca o arta a vrajilor ce-si propune cunoasterea lucrurilor oculte sau provocarea minunilor, o arta predata sau revelata de demon, in forme, procedee si rituri variate. Astfel omul, in calitate de spirit ce conduce, isi impune vointa sa asupra naturii lucrurilor pentru a produce unele bunuri la care aspira sau poate dezagrega unele date fenomenale organizate. In magie functioneaza imaginea unei lumi subiective ce incearca sa supuna si sa transforme realitatea obiectiva. Magia, care da satisfactii unor stari emotiona...
Download