...plomatic romanesc din Varovia, Viena, Praga, Lisabona i Berna. Paralel elaboreaza o valoroasa opera politica i filozofica, recunoscuta prin intrarea in Academie in 1937. Cu acest prilej rostete discursul de recepie Lauda satului romanesc. In 1938 este numit profesor universitar la catedra de filozofie a universitaii din Cluj. Dupa instalarea regimului comunist, considerat idealist i refuzand sa falsifice filozofia prin prisma materialismului dialectic, refuzand sa-i renege concepia, Blaga este inlaturat de la catedra universitara, devenind simplu bibliotecar la Biblioteca din Cluj.OperaPoet i filozof, Blaga este creatorul unui sistem filozofic propriu, original.I. PoeziaPoemele luminii 1919Paii profetului 1921In marea trecere 1924Lauda somnului 1929La cumpana apelor 1933La curile dorului 1938Nebanuitele trepte 1943Postum Poezii 1964 - grupeaza creaiile din ultima perioada a vieiiII. FilozofieTrilogia cunoaterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologicaIII. DramaturgiaZamolxe, Meterul Manole, Tulburarea apelor, Cruciada copiilor, Anton Pann, etc.IV. Aforizme, cugetari, marturisiriPietre pentru templul meu, Viscobolul, Elanul insuleiUniversul poetic blagianPoezia lui Blaga reprezinta un moment de elevaie a lirismului romanesc. Faa de marele sau inainta, Eminescu, pasionat de filozofie, care a nuanat i a versificat idei filozofice, Blaga este primul poet filozof, autor al unui sistem de filozofie propriu, original.Legatura dintre poezie i filozofie este indisolubila. Astfel poezia nu poate fi ineleasa fara o necesara raportare la aspecte ale sistemului sau filozofic. Concepia filozofica la randul ei este exprimata intr-o forma poetica metaforica.Apariia lui Blaga in climatul literar interbelic i-a contrariat pe contemporani, care nu tiau unde sa-l plaseze printre tradiionaliti sau printre moderniti. Criticul literar Eugen Simion remarca capacitatea lui Blaga de a fi in acelai timp modern i de a pastra legatura cu fondul arhaic, mitic, ancestral. Poetul insui s-a incadrat alaturi de Brancui intr-un tradiionalist metafizic. Lucian Blaga e mut ca o lebada.In patria sazapada fapturii ine loc de cuvant.Sufletul lui e in cautarein muta, seculara cautarede totdeauna,i pana la cele din urma hotare.El cauta apa din care bea curcubeul.El cauta apa,din care curcubeulii bea frumuseea i nefiina.In formaia spirituala a lui Blaga au jucat un rol important urmatoarele factoria. Un contact timpuriu cu lumea satului i cu spiritualitatea populara eu cred ca venicia s-a nascut la satSat al meu, ce pori in numesunetele lacrimei,la chemari adanci de numein cea noapte te-am alesca prag de lume i poteca patimei.Spre tine cine m-a-ndrumatdin stafund de veac,in tine cine m-a chiematfie binecuvantat,sat de lacrimi fara leac.b. Un factor important la devenirea viitorului poet l-a reprezentat contactul cu filozofia indiana. De aici a reinut teme, motive, idei tema timpului infinit, tema trupului ca inchisoare a sufletului, somnul i tacerea, ca modalitai de atingere a absolutului.c. Contactul cu filozofia germana, i mai ales cu expresionismul german. Multe elemente expresioniste patrund in opera lui Blaga mai ales in dramaturgie oroarea de ora, faa de binefacerile civilizaiei moderne, regresiunea spre vegetal, beia vitalista, cultul primitivului, al miticului i al arhaicului.Poezia lui Blaga se constituie mai ales pe metafora, care inchide de cele mai multe ori o problematica existeniala. Primul poet roman, care impune definitiv in lirica romaneasca versul liber.Primul volum Poemele luminii - 1919Metafora centrala a volumului este lumina. Tanarul poet oscileaza intre instinct i idee, traire i meditaie. Predomina elanul vital, beia vitalista, care tinde sa depaeasca limitele condiiei umane pentru a se contopi cu cosmosul Lumina are mai multe semnificaii astfel ea inseamna originea vieiiLumina ce-o simt navalindu-miin piept minunatoe poate ca ultimul strop dinlumina creata in ziua dintaiIn poezia Vreau sa joc poetul exprima un elan vital dezlanuitO vreau sa joc, cum niciodata n-am jucat ! Sa nu se simta Dumnezeu in mine un rob in temnia-incatuat.In alte creaii lumina apare alaturi de intuneric, semnificand coexistena binelui cu raul, ca in Lumina raiuluiDe unde are raiul- lumina - Stiu il lumineaza iadul cu flacarile lui !Aceeai combinaie de lumina i intuneric de bine i rau, definete natura umana in poezia Pax magna.In poezia Dai-mi un trup voi munilor poetul exprima dorina fierbinte a sufletului sau, care-i cauta in inveli pe masura elanurilor sale dezlanuiteDai-mi un trup voi munilor, marilor, dai-mi alt trup sa-mi descarc nebunia in plin ! Pamantule larg fii trunchiul meu, fii pieptul acestei naprasnice inimi, prefa-te-n lacaul furtunilor, cari ma strivesc, fii amfora eului meu indaratnic ! In alte poezii ca Frumoase maini, Gorunul poetul exprima presimirea morii. Alte poezii, ca Pamantul, Eva prezinta iubirea ca pe un mod de a comunica cu universul.Paii profetului - 1921Cu toate ca i volumul urmator mai pastreaza inca un elan vital dezlanuit Dai-mi un trup, voi munilor, Paii profetului marcheaza o schimbare de atitudine, preeminena predominarea cugetarii, a reflexivitaii asupra instinctului, asupra trairii.Semnificativ in acest sens este Moartea lui Anton Pann. Batran i orb, zeul naturii, al instinctelor, ii presimte moartea i inlocuirea lui cu un profet cretin care va indeparta omul de natura, de trairea imediata prin introducerea noiunii pacatPan rupe faguriin umbra unor nuci.E tristse inmulesc prin codri manastirile,i-l supara sclipirea unei cruci. Subt clopot de vecerne Pan e tristPe-o cararuie trece umbrade culoarea lumiia lui Crist.Moartea lui Pan - III UmbraIn marea trecere - 1924Incepand cu volumul In marea trecere viaa, reflexivitatea, framantarea, nelinitea metafizica devin dominante. Poetul se simte tot mai instrainat, mai singur in univers. Natur-i pierde frumuseea paradisiaca, iar elanurile vitaliste sunt inlocuite de marile intrebari ale vieii. Se accentueaza tot mai mult ruptura dintre eul poetic i lume.Poezia lui Blaga dobandete o problematica filozofica. In poezia Scrisoare poetul regreta apariia sa pe lume, din moment ce nu poate descifra marile taine ale universuluiSunt mai batran decat tine, Mama,ci tot aa cum ma tiiadus puin din umeri i aplecat peste intrebarile lumii. Nu tiu nici azi pentru ce m-ai trimis in lumina. Numai ca sa umblu printre lucruri i sa le fac dreptate spunandu-le care-i mai adevarat i care-i mai frumos Mana mi se oprete e prea puin. Glasul se stinge e prea puin. De ce m-ai trimis in lumina, Mama, de ce m-ai trimis In faa atator intrebari nedezlegate ale vieii, poetul traiete sentimentul regretului profund al copilariei i al inocenei acelei perioade. Regresiunea spre aceasta lume a copilariei este exprimata in poezia In marea trecereNumai sangele meu striga prin paduri dupa indepartata-i copilarieAltaturi de copilarie satul reprezinta pentru Blaga un univers mitic, etern, o posibilitate, o ansa de regenerare sufleteasca. Poetul tre...
Download