...i .Tema ar putea fi un cod etic al omului superior care trebuie sa renunte , pe baza autocunoasterii si a obisnuintei experientei filosofice , la zbuciumul absurd al vietii oamenilor . Glossa face elogiul intelepciunii si impune cunoasterea de sine conform ideii socratice Cunoaste-te pe tine insuti , izolarea inteleptului , pentru a intelege ce e rau si ce e bine idee budista , care implica motivul lumii ca teatru sau , cu alte cuvinte , detasarea de tumultul lumii , constiinta zadarniciei existentei omenesti provenind din filosofia Eclesiastului Ce-a fost o sa mai fie , ce-o sa fie fie a mai fost . Nimic nou sub soare , efemeritatea izbavirii celor nechemati puterea lor nu poate dainui pentru ca tot ce e val ca valul trece , rezistenta in fata tentatiilor deoarece lumea e plina de capcane si de ispite , de care inteleptul care se remarca prin atitudine contemplativa , daca vrea sa atinga perfectiunea , trebuie sa se fereasca . Aparuta in editia Maiorescu din 1883 , Glosa transmite prin versuri cu relief aforistic si rezonanta de litanie de rostire grava , oraculara sarcasmul necrutator si atesta virtuozitatea prozodica a marelui poet .Ceea ce impresioneaza este felul natural de a exprima enunturi cu caracter general , de observatie filosofica , morala sau cu caracter poetic , un ghid de conduita , transpus intr-un poem de optzeci de versuri dispuse in zece octave , cu masura de opt silabe , cu rima incrucisata , feminina cu ritm combinat , in care predomina picioarele metrice trohaice si peonice III Vreme trecevremevine sau Viitorul si trecutul .Prin Glossa Eminescu a dat masura geniului sau . Poemul contine o magie a cuvantului si o magie a numarului opt opt strofe ale argumentarii precedate de o strofa tema octava , reluata in final cu versurile in ordine inversa . Masura rafinat-populara numara opt silabe si fiecare strofa este o octava. Numarul opt semnifica balanta universala a lucrurilor , armonia in analogia contrariilor , este numarul justitiei , al plenitudinii , in timp ce numarul zece prezent prin numarul total al octavelor al strofelor este fachiric , caci se compune din Unitatea care inseamna Fiinta si din zero care exprima Nefiinta el cuprinde pe Dumnezeu si creatiunea , spiritul etern , n.n. si materia efemera , n.n. Ion Barbu .Glossa este expresia gnomica a unei amaraciuni superioare , a spiritului suficient siesi , dar mai ales este masura clasicismului poetului care atinge cel mai inalt rafinament poetic . Cugetarea filosofica se vadeste in tonul sententios al versurilor continand adevaruri verficate , deci incontestabile , in consecventa gandului si a conceptului , in echilibrul dobandit prin respectul fata de asemenea adevaruri pe care versificatia il potenteaza . Prima octava este strofa-tema . In ea sentimnetele , aforismele sunt grupate in versuri doua cate doua , in patru distihuri , dar conntinand substanta filosofica si la dimensiunile cate unui vers luat separat Vreme trece , vreme vine sau Ce e val ca valul trece . Tendinta de obiectivitate sau de detasare de propria suferinta a poetului , prin folosirea pronumelui Tu impersonal , nedefinit Tu te intreaba si socoate , Tu ramai la toate rece implica o generalizare a concluziilor etice si cognitive si mentine treaza luciditatea omului in fata strambului mecanism al lumii . Ideea ca nici o iluzie n-are sens Amagit atat de-adeseNu spera si nu ai teama , deoarece eterrnitatea individului nu exista , este enuntata lapidar Ce e val ca valul trece . Comparatia plasticizeaza universalitatea trecerii , a curgerii , a efemerului si derizoriului , in raport cu eternitatea .Cercetarea manuscriselor eminesciene releva faptul ca poetul a pornit de la ideea vanitatii lumii , epigraful primei variante fiind Sa dispretuiesti lumea , sa te dispretuiesti pe tine insuti , sa dispretuiesti faptul ca esti dispretuit . Dupa aceasta maxima stoica , urmeaza versuri cu tonalitate pesimista , dintre care poetul a pastrat doar Vreme trece , vreme vine .Toate verbele din strofa I marcheaza un prezent etern , abstract si indiferent , rece , spre a sustine stilul aforistic trece , vine , te intreaba , socoate , nu spera , nu ai teama etc.Versul Vreme trece , vreme vine incadreaza poezia o deschide si o inchide realizand o perfecta simetrie , un cerc din care geniul priveste impasibil noianul de vreme , conditia sa fiind eternitatea .Din cele opt octave , in care se comenteaza cate un vers din strofa-tema , aflam ca singurul lucru folositor in viata este cunoasterea de sine care in poem e sugerata prin versul Regasindu-te pe tine , ca restul este anost din punctul de vedere al cunoasterii pentru ca Multe trec pe dinainte In auz ne suna multe Cine tine toate minte Si ar sta sa le asculte . Interogatia retorica , urmata de puncte de suspensie , incita la meditatie , la reflexii filosofice pe tema moralei care vizeaza raporturile individului cu societatea .Atunci cand e vorba de adevaruri comnunicate aforistic Vreme trece , vreme vine , Toate-s vechi si noua toate , Glossa este scrisa la persoana a III a , iar cand e vorba de regulile si sfaturile privitoare la etica de contemplativa integrare a lumii si vietii , derivata din aceste adevaruri , apare persoana a II a . Ambele forme de pronume au valoare neutra , intrucat ideile poemului lumea ca teatru , lumea ca structura statica , ataraxia stoica , prezentul etern , viziunea satirica exprima adevaruri general-valabile pentru intregul univers al vietii .Se desprind din Glossa importante idei filosofice precum curgerea inexorabila si ireversibila a timpului Vreme trece , vreme vine sugestia de miscare este realizata prin repetarea substantivului vreme cat si prin antonimia trecevine au ideea ca viata trebuie dominata prin ratiune Recea cumpana-a gandirii ori , daca viata e teatru , ea trebuie privita ca atare , reprezentand pentru omul patruns de adevarurile universal-valabile un prilej de autocunoastere si de disociere a binelui de rau Tu in colt petreci in tine Si-ntelegi din alor arta Ce e rau si ce e bine .Motivul lumea ca teatru larg raspandit in filosofia antica hindusa , dar abordat si de filosofi germani apare in strofa a IV a Privitor ca la teatru Tu in lume sa te-nchipui Joace unul si pe patru Totusi tu ghici-vei chipu-i Si-ntelegi din a lor arta Ce e rau si ce e bine si va reveni su diferite forme si in strofa a VI a Alte masti , aceeasi piesa Alte guri aceeasi gama si a VIII a Ca sa schimbe-actorii-n scena Te momeste in varteje , de fiecare data ca argument hotarator pentru norma etica a neamestecului in vartejul tentatiilor vietii Tu pe-alaturi te strecoara Nu baga nici chiar de seama Din cararea ta afara . Codul moral , in formulari populare , sporeste uimitor poetul este acum retoric si avantat romantic De te-ating te feri in laturi De hulesc sa taci din gura indemnand la detasare si contemplare indiferenta , rece Zica toti ce vor sa zica Treaca-n lume cine-o trece Ca sa nu-ndragesti nimic Tu ramai la toate rece .Se re...
Download