...si mai vechea competitie cu George, Ion este sustinut si indragit de comunitate pentru calitatile sale, uneori chiar compatimit pentru soarta ce i-a fost menita sa duca in spate gospodaria, sau ce-a mai ramas din ea, si sa munceasca putinul pamant mereu tanjind dupa ceea ce ar fi trebuit sa fie al lui. Din acest motiv el sufera si este profund ranit in momentul in care Vasile Baciu il injoseste cu vorbe jignitoare in fata intregului sat, la hora , fiece vorba il impungea drept in inima, cu deosebire fiindca auzea tot satul, pentru simplul motiv ca ii curteaza fiica. Batranul nutreste o ura profunda pentru tanarul sarantoc, pe care il vede ca un hot si talhar ce nu urmareste altceva decat sa-i fure pamanturile. Acest atac uneltit pe ascuns de George trezeste in Ion monstrul ce a dormit atata vreme, fiind un punct de plecare pentru conflicte deschise cu Vasile Baciu si George, dar si pentru dezumanizarea personajului, care se va accentua pe parcursul romanului. Prin introspectie autorul dezvaluie gandurile si simtirile personajului, conturandu-i firea impulsiva si violenta ii clocotea tot sangele, si parca astepta din adins sa-l atinga ca sa-l poata sfartica in bucatele. In urma incaierarii cu George Buluc, ginerele bogat dorit de Vasile Baciu, Ion se simte usurat si racorit de focul interior. Dojenit in biserica de catre preotul Belciug, tanarul este din nou cuprins de rusine in fata privirilor atintite si intepatoare.Aceste framantari launtrice se vor sfarsi curand, caci patima pentru pamant il va orbi total, el savarsindu-si planul pus la punct cu multa iscusinta de a o cuceri pe Ana pentru a-i sustrage toate pamanturile lui Vasile Baciu. Acest conflict cu socrul sau atinge punctul culminant in momentul in care batranul se hotaraste sa-i dea tot pamantul lui Ion. In intreg episodul drumul, bataia din carciuma sunt foarte bine analizate reactiile lui Baciu starea lui evolueaza de la furie si ura innabusite , la izbucnirea violenta a tuturor tensiunilor acumulate. Reactiile lui Ion sunt analizate doar la inceput cand este oarecum nelinistit si la sfarsit infierbantat de multumire Ion plati si pleca. De fapt, in acest fragment se pune mai mult accentul pe caracterizarea indirecta, pe rezultatul actiunilor lui Ion toate eforturile lui, jocul viclean prin care a reusit sa-l subjuge pe Baciu, isi arata acum roadele. Reactiile lui Baciu pot fi analizate si dintr-un alt punct de vedere daca Ion e versiunea mai tanara a socrului sau, atunci si comportamentul lui Baciu devine sugestiv in ceea ce priveste dargostea personajului principal pentru pamant pe tot parcursul drumului, chiar si atunci cand intra la notar, Baciu continua sa spere la o rasturnare de situatie care sa-l readuca in posesia deplina a pamanturilor sale. Schimbarea nu se produce insa, iar cand Baciu constientizeaza ce s-a intamplat isi pierde mintile si reactia lui Ion ar fi fost aceeasi daca ar fi fost pus in aceeasi situatie. Gluma notarului ai venit aici om bogat si acum pleci cersetor , care sintetizeaza situatia batranului, poate fi considerata anticipativa Ion va muri ca un cersetor, ca un caine, pe marginea santului. Odata intrat in posesia pamanturilor, el afiseaza fata de satenii care ii condamna actiunile o atitudine ostentativa, ascunzandu-si toate sentimentele si bucuria dragostei adevarate in adancul sufletului. Conflictul cu Simion Lungu il aduce pe Ion in fata autoritatilor, unde tanarul urmeaza sa fie acuzat de pagubitul sustinut de Belciug pentru furtul comis. In fata unei asemenea situatii personajul trateaza problema cu superficialitate si lipsa de interes. El nu cunoaste si nici nu are timp sa se gandeasca la posibile consecinte, mintea lui fiind total ocupata de framantari si ganduri legate de pamanturile lui Vasile Baciu si implicit de Ana. La fel de superficial si nepasator trateaza si problema pe care i-a creat-o invatato-rului Herdelea , recunoscand in fata autoritatilor ca acesta l-a ajutat cu petitia scrisa impotriva judecatorului.Obsesia ce s-a inradacinat in sufletul sau este prea mare pentru a-i permite sa rationeze, si de aceea nici chiar gandul inchisorii sau a demiterii din functie a celui care i-a acordat totdeauna sprijin parintesc la nevoie nu-l atinge sub nici o forma.In relatia cu celalat plan, cel vietuit de intelectualii satului, Ion are atitudinea taranului lipsit de cunostinte, respectuos cu domnii fata de care se simte inferior. El da in mai multe randuri dovada de o umilinta ce contrasteaza cu comportamentul lui intre sateni. Condus de intuitie si de instincte foarte puternice, Ion este omul care stie ce vrea insa nu stie intotdeauna cum sa actioneze. De aceea nu o data cere sfatul celui care le stie pe toate in ochii lui acesta fiind fie invatatorul fie fiul sau. Modul in care tanarul interpreteaza cuvintele lui Titu reflecta nu atat inteligenta cat viclenia taranului. Privind balul din Armadia, Ion gandeste cu un initial jind Bine le mai merge domnilor!, iar eventualitatea apartinerii sale la acea lume o stie strans legata de continuarea scolii, la care insa a renuntat.Interesul sau pentru o astfel de viata este totusi superficial. Adevarata dorinta a lui Ion nu este de a patrunde in alta patura sociala, ci de a stapani pamantul-stihie.Ion isi da seama ca cea mai buna solutie pentru a dobandi pamant este casatoria cu o fata bogata. Cum aceasta nu e si frumoasa, flacaul va fi nevoit sa insceneze dragostea. El joaca mai intai rolul cuceritorului, pornind de la o stare psihica oarecum confuza Nu-i fusese draga Ana, si nici acum nu stia daca-i e draga.O iubea pe Florica, cea cu obrajii fragezi ca piersica si ochii albastrii ca cerul de primavara. Stiind foarte bine ce vrea, Ion isi inabusa, cel putin pentru o vreme, iubirea pentru Florica, caci doreste cu nesat pamantul lui Vasile Baciu. Sentimentele lui Ion fata de cele doua femei sunt prezentate in scena cositului. Prin intemediul monologului interior,reluat in discursul naratorial stil indirect liber sunt dezvaluite gandurile flacaului despre AnaSi vazand-o cum se leagana in mers, ca o trestie bolnavicioasa, fara vlaga, slabanoaga, avu o tresarire si o parere de rauUite pentru cine rabd ocari si sudalmi!.Dar imediat isi leapada slabiciunea Ma molesesc ca o baba neroada.Parca n-as mai fi in stare sa ma scutur de calicieLas ca-i buna Anuta!. In contrast, fata de Florica,Ion isi arata pentro o clipa adevaratele sentimente Vai de sufletul meuCrede-ma! In inima mea insa tot tu ai ramas craiasa is.Fara sa mai scoata o vorba, o lua in brate, o stranse s-o inabuse, si o saruta pe gura cu o patima salbateca.Speculand sentimentele Anei, Ion ajunge in ograda, pe prispa si de acolo in casa, unde nu flacaul, ci fata insista sa intre. Acesta, nici vorba sa comita un act de siluire, si nici o simpla seducere. O cucereste pe Ana, lasand-o sa creada ca ea l-a cucerit, ca l-a smuls din mrejele Floricai, Ion fiind in stare sa joace chiar si rolul celui ademenit. Tinand cont de manevrele abile prin care fura inima Anei, ...
Download