...eamana oarecum cu o scena din romanul Rou i negru al lui Stendal. In biblioteca, cei doi par emoionai de intalnirea lor, lui i se pare ca e vrajit de personalitatea fetei, nu chiar indragostit, iar fata se fastacete fermecata de intimitatea creata. Este prima experiena erotica pe care autorul o poate reconstitui, respectiv, emoia apropierii picioarelor. Scena e importanta prin faptul ca demonstreaza ca Allan are o dubla perspectiva asupra evenimentelor, una contemporana i alta ulterioara. In epoca iubirii pentru Maitreyi, Allan ine un jurnal intim pe care il corecteaza mai tarziu cand istoria acestei iubiri s-a consumat. In momentul in care Allan ii scrie jurnalul, el nu mai tie cum va sfari totul, dar cand rescrie jurnalul in vederea romanului, deja cunoate sfaritul. Acest procedeu poarta numele de procedeul dublei perspective, procedeu cu care suntem familiarizai inca din debutul romanului. Am ovait atata in faa acestui caiet pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua cand am intalnit-o pe Maitreyi. In insemnarile mele din acel an n-am gasit nimic. Este clar ca avem de-a face cu un autor implicat, un autor de-o potriva narator i personaj. Allan ii asuma toate aceste roluri pentru a demonstra ca jurnalul i romanul sunt suprapuneri ale unei realitai faa de care se afla la o oarecare distana i pe care incearca sa o prezinte retraind evenimente. Exista astefel o distana de natura tempotala intre vocile romanului, una accepta determinantul de atunci i alta e cea de acum, care comenteaza paginile jurnalului. Aceasta distana capata oarecum i un sens moral pentru ca aprecierea inferioara i calitatea ei difera. In jurnal Allan descopera lucrurile i le prezinta in unele situaii sumar. In partea de roman, lucrurile sunt deja analizate, filtrate. Scena din biblioteca pare redata atat de sumar, atat de ters, pe cand retrairea ei e foarte puternica incat se ajunge la paradox. Consemnarea imediata, fidela, nu mai garanteaza adevarul, pe cand, prelucrarea consemnarii din jurnal devine proaspata i traita cu intensitate. Jurnalul intim ii pierde inocena devenind interesat i interesant dupa o perspectiva mai indepartata asupra evenimentelor. In momentul in care Allan scrie romanul el vede limpede romanul, el vede limpede lucrurile despre care a scris atunci in roman. Tehnica e a replay-ului sau a stop cadrului i e una cinematografica favorizata de jocul dublei perspective. Recitind jurnalul Allan reface filmul evenimentelor i-i permite luxul de-a sta asupra unor scene care ni se par mai interesante. Viziunea autorului este i ea dubla, dar catiga teren viziunea omniscienta. Sentimentul ca autorul prelucreaza viaa este foarte puternic i conduce la o reconsiderare a structurii romanului. Romanul ine de rolul autorului implicat in faptele romanului. Faptele sunt consemnate dupa cum s-a priceput atunci, dar autorul are brusc o luminare care ii favorizeaza o ironie de semnificaii. Intalnirea din biblioteca ii apare la farit lui Allan ca un eveniment care i-a schimbat destinul datorita semnificaiei inalte pe care o poate contempla dintr-o perspectiva tarzie a iubirii consumate. Abia dupa ce povestea de iubire s-a incheiat, Allan poate spune ca evenimentul cheie din viaa lui a fost intalnirea picioarelor din biblioteca. Dei avem un personaj care e i narator i i autor al romanuli, totui romanul nu ramane strict in limitele jurnalului. Datorita dublei perspective jurnalul e mereu secundat de prelucrarea romanului, ceea ce face din autor un personaj implicat omniscient i in plus, in ciuda omniscienei, totui romanul are un caracter deschis. Dupa ce a fost alungat de Sen i dupa ce a incercat sa se vindece de iubirea lui nefericita traind singur o perioada intr-o chilie a manastirilor din Himalaya, Allan se intoarce la Calcutta, afla ca Maitreyi e pe cale sa-i piarda minile, ca s-a dat unui vanzator de fructe spunand ca va fi gonita i ea de tatal ei. Toate acestea nu sunt decat nite presupuneri pentru ca n-a citit scrisorile ei, n-a vorbit direct cu Sen sa-i spuna ce s-a intamplat i e framantat de o gramada de intrebari intrand intr-un fel de joc al presupunerilor. Naratorul ionic autor de romane realiste de tipul lui Ion are nevoie sa priveasca in ochii personajelor pentru a scapa de incertitudine, dar pentru ca n-o poate face, i ca sa capete credit, lasa romanul cu final deschis. Reintorcandu-ne la scena din biblioteca putem sesiza cateva aspecte absolut noi in panorama romanului romanesc. In primul rand, baiatul nu-i poate explica puterea de seducie pe care o are Maitreyi asupra lui i asta pentru ca ceea ce se intampla acolo nu e o indragostire banala, ci e un fel de vraja pe care tot timpul are tendina s-o analizeze in clipele de luciditate, cand nu e cu Maitreyi i vine in contrazicere constata la inceput cu parerile lui despre iubire. In aceste pagini gasim autoanaliza psihologica. Analiza psihologica e un procedeu utilizat de toi romancierii notri de seama de la B. P. Hadeu la A. Holban i are mereu doua laturi. Intr-o parte e exprimata dorina naratorului de a privi contiina persoanei sale ca pe ceva raional. Pe de alta parte cauta nite instrumente distante, lucide, de a inelege comportamentul persoanei sale. Din acest punct de vedere se-ndoiete de valabilitatea perspectivei apropiate i prefera i una indepartata. Inelegerea psihologica e mai de graba o revelaie, demonstram astfel ca sufletul uman e iraional. La inceput i se pare doar ca o iubete pe Maitreyi i marturisete ca se simte atres de altceva, de farmecul ei feciorelnic. Pare destul de lucid ca sa se analizeze concret. Insa nu mai este tot atat de lucid cand se lasa tarat de sentimentele sale pentru Maitreyi i de jocul erotic pe care fata-l propune In general, cand pasiunea exista, cu greu se poate controla jocul erotic sau intalnirea obinuita. In preajma ei Allan e cuprins de o presimire ciudata, privirile lor se intalnesc, baiatul se simte strabatut de un fluid suprafiresc de dulce, devine incapabil sa i se impotriveasca fetei i de-o data farmecul erotic e ca o otrava fara antidot. In acea perioada iubirea e definita ca o fericire calma i totui violenta. Astfel spus e pasiunea care potolete toate nelinitile cu excepia simurilor insei i care devine un fel de implinire ce nu lasa nici un spaiu gol. Dragostea dintre cei doi e esena mistica, fizica i metafizica pentru ca jocul erotic coboara prin nite forme tradiionale din viaa. Astfel se explica i fericirea paradisiaca, care da eroilor impresia ca participa la un mister cosmic. In roman, Eliade insista de cateva ori pe suprasexualitate considerand ca acestea caracterizeaza dragostea indiana dupa care omul are contiina ca participa la marele tot i ca are o dorina impresionanta de a se darui. In roman sunt foarte multe feluri de a iubi. De exemplu Allan nu inelege de la inceput ca fetele au fiecare un copac al lor de care sunt indragostite, nu inelege pasiunea cu care Maitreyi pastreaza o uvia alba din parul lui Tagore, care-i fusese guru. Allan e la inceput pentru Maitreyi un neiniiat, u...
Download