...lit ca acest prim profesor al lui Grigorescu a fost pictorul Anton Chladek. 1849 Se desfasoara revolutia din Principatele romane. Pictorii Ion Negulici, C. D. Rosenthal si Barbu Iscovescu, participanti activi la revolutie, sunt nevoiti sa se expatrieze. 1850 Isi incheie scurta ucenicie si incepe sa faca singur iconite pe care le vinde apoi la obor , ca orice negustor Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasa dupa cea dintai afacere a mea ! Facusem vreo zece sorcoveti si cand i-am pus mamei in mana, s-a uitat la bani, apoi la mine, si m-a intrebat ingrijata de unde-s - ca eu lucrasem pe ascuns icoanele. Cand i-am spus, m-a sarutat, a dat sa zica ceva si s-a intors repede cu fata spre fereastra, ca-i venea sa planga. Aceea a fost, poate, cea mai fericita zi din viata mea ... Theodor Aman pleaca la Paris sa-si completeze studille artistice. Se naste, in Bucuresti sau in imprejurimi, Ioan Andreescu. 1853 Picteaza pentru biserica din Baicoi, ajutat de Nita Paraiescu, sase icoane mari si unsprezece praznicare sunt cele mai vechi icoane ale sale care poarta o data sigura. 1855 Picteaza mai multe icoane pentru manastirea Cadarusani mesterul Nicu ajunge sa se numere printre cei mai cautati zugravi de biserici. 1856 La 5 ianuarie se adreseaza domnitorului solicitandu-i sprijinul pentru a putea studia mai departe. La 7 septembrie infatiseaza caimacanului Alexandru Dimitrie Ghica o noua petitie, ramasa insa si ea fara nici un rezultat Dorinta d-a merge in Academia de pictura din Roma spre perfectionarea artei ce esersez ma facu sa indraznesc a ma prezenta mariei sae fostului domn barbu Dimitrie Stirbei cu o mica compozitie intitulata Scaparea stindardului de Mihai Viteazul, aratand tototdata si dorinta-mi de-a ma perfectiona in arta picturii insa in loc de a ma trimite la Roma, m-a incurajat cu o gratificatie in bani, ci spre a fi trimes pentru perfectionare, ca sa poci si eu o data a lucra cu cele mai vii culoare vreuna din faptile stralucite ale bravilor nostri printi. 1857 Picteaza biserica manastirii Zamfira. Aici il cunoaste pe calugarul Isaia Piersiceanu, un batran foarte destept, si om purtat, care povestea frumos tot felul de minunatii de prin tarile pe unde umblase . Planuiesc sa plece amandoi intr-o calatorie in strainatate, dar sunt nevoiti sa renunte din cauza imbolnavirii lui Piersiceanu. 1857 Se prezinta la un concurs pentru obtinerea unei burse de studii in Italia deoarece nu detine certificatele de studii care se cer, Eforia Scoalelor i1 prefera pe C. I. Stancescu, elev si protejat al lui Tattarescu. 1860 Picteaza biserica manastirii Agapia. In acest timp da lectii de desen si pictura calugaritelor cu aptitudini artistice. 1859 Se realizeaza Unirea Principatelor romane sub Alexandru Ioan Cuza. Intr-o dimineata - ii relateaza tot lui A. Vlahuta - ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor in amandoua capitalele. Am lasat tot, am pus saua pe cal, si fuga la targ. Atunci am vazut eu ce va sa zica bucuria unui popor. Cantece, jocuri, chiote in toate partile. Isi ieseau oamenii in drum cu oala plina cu vin care cum se intalneau luau vorba de Cuza, de unire, se imbratisau si incingeau hora in mijlocul drumului. Si era un ger de crapau pietrele. Da unde mai sta cineva in casa Am vazut batrani care plangeau de bucurie. 1861 Cu ajutorul lui Mihail Kogalniceanu, care ii remarcase talentul la Agapia, obtine o bursa de studii in strainatate. In toamna pleaca la Paris. 1862 Frecventeaza, probabil, atelierele lui Gleyre si Sebastien Comu, iar in martie se prezinta la concurs si este admis elev al scolii de arte frumoase. Vara si-o petrece la Barbizon - sat situat in padurea de la Fontainebleau - intentionand sa se pregateasca pentru una dintre probele concursului de peisaj, organizat de scoala. Fara sa ia parte la luptele dintre diferitele grupuri artistice atat de aprinse in acea vreme, il atrage sufletul agrest al pictorilor care lucrau aici. Aria tanara si libera care opunea oricarei reguli stabilite fantezia ei minunata, Grigorescu o pricepe dintr-o data si simpatizeaza cu toti acesti artisti nebagati in seama de marele public ... Intransigenta acestor razvratiti ii reannoieste temperamentul artistic. VIRGIL CIOFLEC 1864 Isi completeaza educatia artistica frecventand cele doua mari muzee pariziene, Luvru si Luxemburg, si executand copii dupa mari maestri Rembrandt, Rubens, Salvator Rosa, Prudhon sau G6ricault. In acelasi timp i1 preocupa pictura de interior, iar dorul de tara il face sa-si imagineze compozitii de inspiratie nationala, de factura romantica, cum sunt Dragos si zimbrul sau Unirea Principatelor. 1864 Revine pentru scurt timp acasa, oprindu-se pe drum in Galitia si Moldova, unde deseneaza sau picteaza imagini si tipuri specifice acelor locuri. Din iulie si pana in octombrie calatoreste prin tara, pentru a strange material documentar precum tipuri, costume, peisaje si altele in vederea realizarii unui tablou cu subiect romanesc, pregatit probabil pentru Expozitia universala ce urma sa aiba loc la Paris in 1867. Patria noastra prezinta destule subiecte vrednice de studiu, destule frumuseti originale si artistice, spre a-si putea avea locul cu demnitate in galeria oricarui muzeu din lumea occidentala - nota pictorul intr-o scrisoare adresata Ministerului Instructiunii. Ma voi sili cu toata staruinta pe care putinele mele mijloace imi vor permite, sa flu slabul lor interpret. Intorcandu-se in Franta, renuntii la studiile clasice si se alatura grupului pictorilor independenti de la Barbizon in acelasi timp incepe sa-si precizeze si sa-si perfectioneze atat viziunea, cat si mijloacele de expresie in directia peisajului, a picturii de plein air. Anii petrecuti de Grigorescu la Barbizon si Fontainebleau au fost cei mai fecunzi prin indemnurile primite, prin investigatiile in fata naturii si mai ales prin riguroasa disciplina a mestesugului pictoricesc. Toata seva picturala, bogata ca o revarsare florala de primavara in dumbrava, sederii lui in Barbizon i se datoreste. Aceasta seva picturala persista chiar atunci cand, peste ochii pictorului, amurgul varstei coboara un val ce estompeaza culorile si cerne lumina ca o pulbere peste imaginea naturii. FRANCISC SIRA TO 1865 Se deschide, la Bucuresti, prima Expozitie a artistilor in viata. 1867 Expune sapte tablouri la Expozitia Universala din Paris. In mai este din nou in tara si pana in septembrie intreprinde calatorii de explorare la Caldarusani, Targoviste, Campulung, Rucar. In deplina posesie a mijloacelor artei sale, cu o libertate si o siguranta fara gres, el picteaza acum cateva dintre operele sale cele mai pline de adevar si de emotie Baratia din Campulung, Seara de la Caldarusani, Maternitate, Mocanul. Paleta lui, sobra inca, stie de fiecare data sa se adapteze subiectului, sa-i smulga, prin tonurile si accentele cele mai juste, intreaga poezie.Conceptia ca si factura lui au in anii acestia o gravitate, o profunzime pe care pictorul le-a parasit uneori, mai tarziu, pentru un farmec poate mai de suprafa...
Download