...ne brutala a misterului in cadrul vietii reale el este legat in general de starile morbide ale constiintei care, in fenomenele de cosmar si de delir proiecteaza in fata ei imagini ale temerilor sale.Un cercetator de marca al fenomenului, Tzvetan Todorov, pune un mare accent pe ezitarea cititorului si a personajelor in privinta naturii fenomenului perturbator. Daca cititorul sau personajul care traieste ezitarea opteaza pentru o solutie rationala, atunci naratiunea intra in sfera straniului, dimpotriva, daca el accepta o explicatie supranaturala, se patrunde in domeniul miraculosului. Fantasticul este deci identificat cu efemerul ragaz al ezitarii cititorului sau al pesonajului, el nu dureaza decat doar atat cat tine ezitarea. Definit in raport cu realul si imaginarul, fantasticul ii apare lui Tzvetan Todorov drept ezitarea cuiva care nu cunoaste decat legile naturale pus fata in fata cu un eveniment in aparenta supranatural .Definitia ideala a fantasticului inca nu a fost gasita si e putin probabil sa se gaseasca vreodata una in masura sa-l circumscrie sub toate aspectele sale. Fantasticul exploreaza -2-spatiul launtric el este legat de imaginatie si exprima iesirea din automatismele zilnice, abandonarea rutinei, visul treaz al individului . Se stabilesc astfel relatii intre normal si supra-normal.Periodic redescoperit, conceptul de literatura fantastica a constituit de-a lungul anilor subiectul unor neintrerupte controverse. Fapt cert, in ciuda negarilor nu o data violente, in literatura romana exista o accentuata voga a fantasticului, intretinuta de aparitia unor scriitori si a unor opere de exceptie, ce se intorc periodic la inepuizabilele resurse ale fabulosului folcloric.Operele studiate la care intalnim fantasticul sunt Sarmanul Dionis, Moara lui Califar, La tiganci si Lostrita.Sarmanul Dionis In ce priveste nuvela, mergand pe drumul deschis cu succes de Costache Negruzzi Alexandru Lapusneanul si continuat apoi de Slavici, Eminescu creeaza nuvela Sarmanul Dionis, cea mai reprezentativa pentru proza sa, pe care o citeste la cenaclul Junimea in septembrie 1872 si care, desi fusese primita cu reticenta, va fi publicata in Convorbiri Literare la sfarsitul lui 1872 si inceputul lui 1873.Sarmanul Dionis, in care se face simtita reflectarea subiectiva asupra lumii, reuneste o serie de teme tipic romantice existente si in literatura universala natura, iubirea indisolubil legate la Eminescu, precum si conditia omului de geniu. De fapt, epitetul sarman din titlu se refera tocmai la acest fapt simbolizeaza esecul incercarii lui Dionis Dan si nu viata mizera pe care o duce eroul.-3-Dionis este un tanar copist, care, desi se trage dintr-o familie de aristocrati, are o situatie materiala precara. Este crescut de mama sa cu pretul unor mari sacrificii. In nuvela, unde filosofia se imbina cu literatura prima devine pretext pentru cea de-a doua, Dionis, inzestrat cu o capacitate de intelegere iesita din comun, apare ca un om cu vadite inclinatii spre meditatia filozofica. i, pentru ca speculatiile nu ii sunt suficiente, apeleaza si la invataturile lui Ruben, la cartea de astrologie imprumutata de la Riven. Astfel, intr-o seara ploioasa si rece se cufunda in descifrarea aceste carti, dar la un moment dat lumanarea se consuma, iar el continua sa citeasca la lumina lunii. Acum vede chipul ingeresc al unei fete la fereastra casei vecine, care va disparea curand in intuneric. Nuvela se structureaza pe ideea indraznelii de a cunoaste.Calatoria siderala a personajului exceptional, care actioneaza in imprejurari exceptionale aceste imprejurari constituind substanta lirica a nuvelei, este o incercare de a-si depasi conditia. Din Luna, Dan Dionis vede pamantul ca pe un bulgare negru si neinsemnat, imperiile sunt niste faramaturele , iar oamenii niste vietati minuscule in comparatie cu imensitatea Universului, aceasta idee fiind prezenta si in Scrisoarea I Musti de-o zi pe-o lume mica ...
Download