...teaza Mihai sunt surprinse in toiul luptei, tabloul bataliei fiind marcat de dinamism. Verbele la gerunziu sugereaza ritmul inclestarii trecand, facand, curgand.Epitetul turcimea invrajbita exprima comportamentul dezorganizat al oastei otomane.Ironia autorului fata de Sinan Pasa este evidenta din versurile fulgerul Sinan, izbit de pe cal Se-nchina prin balta.Ofensiva armatei romane are consecinte nefaste in randul armatei turcesti care cade-n mocirla Un val dupa val. Hassan, stand departe de lunca, incearca sa-si mobilizeze tactic armata.Antiteza intre cele doua personaje individuale se naste si din felul in care ele se implica in lupta. Daca voda actioneaza direct prin siruri, Hassan ramane alaturi de drum preferand sa nu se implice in conflict.Intriga este data de aparitia voievodului in preajma pasei.Trasaturile domnitorului roman sunt puse in evidenta prin verbele la prezent ce redau reactii prompte.Comparatiile ca lupu-ntre oi si ca volbura toamnei au rolul de a sublinia curajul domnitorului. Pasa Hassan este surprins de vitejia armatei romane, uimirea acestuia fiind redata de repetarea verbului vede si de metafora e negru pamant.Cele doua armate sunt prezentate prin procedeul antitezei menit sa puna in lumina eroismul romanilor.Desfasurarea actiunii cuprinsa in urmatoarele trei strofe incepe cu adresarea directa a voievodului catre pasa.Mihai ii propune lui Sinan o confruntare directa, soldata cu fuga pasei. Frica il determina pe Sinan sa-l vada pe Mihai intr-o dimensiune hiperbolica Salbaticul Voda e-n zale si fier, poarta o cupola uriasa, vorba-i tunet, rasufletul ger.Dimensiunea impresionanta marcata prin procedeul stilistic al hiperbolei culmineaza cu metafora voda-i un munte, sugerand apogeul spaimei de care este cuprins Hassan.Figura impunatoare a domnitorului roman este perceputa atat vizual prin descrierea aspectului terifiant cat si auditiv, idee exprimata de aliteratia zalele-i zuruie crunte.Domnitorul roman il provoaca din nou pe domnitor la lupta pe Sinan Pasa, dorind o confruntare decisiva. Lasitatea pasei este marcata prin gesturi disperate cu scarile-n coapse fulgaru-si loveste dar si prin expresia ingrozita a fetei marcata de metafora cu ochii de sange.Epitetul zboara soimeste exprima din nou ironia autorului fata de atitudinea lasa a Pasei.Punctul culminant este marcat de incercarile disperate ale lui Hassan de a se salva.Postura ridicola in care se gaseste este pusa in evidenta de reactiile necontrolate turbanu ii cade sau isi rupe cu mana vesmantul.Disperarea este data de expresiile de groaza pieririi batut si mananca pamantul.Ironia autorului surprinde si starea de spirit a lui Hassan.Deznodamantul baladei surprinde lasitatea conducatorului otoman. Ultima strofa denota ironia autorului la adresa pasei si nu ezita sa precizeze cauza esecului acestuia.Cele doua personaje ale baladei, Mihai Viteazul si Pasa Hassan sunt comstruite in antiteza.Mihai Viteazul reprezinta idealul conducatorului militar, plin de curaj pe cand Pasa Hassan ilustreaza frica si lasitatea.Viziunea asupra episodului de inspiratie istorica este una subiectiva, ce favotizeaza armata romana si pe conducatorul acesteia. Intentia autorului de a sublinia eroismul lui Mihai Viteazul reiese si din introducerea altei perspective care se dovedeste un mijloc indirect de caracterizare a personajului principal.Limbajul baladei este presarat cu termeni arhaici care au rolul de a reinvia atmosfera epocii flinte, pasa, ghiaur, spahii, bei.Verbele la prezent dau o nota autentica episodului.Poezia este alcatuita din 12 strofe, acestea avand versuri inegale ca masura, iar ritmul este amfibrahic.Tocmai de aceea Pasa Hassan de G.Cosbuc este una dintre cele mai deosebite balade culte ale literaturii romanesti.S CJ CJ aJ5CJ aJ5BCJ aJph-.SiaiIS6saaa 1h à!ia0i0NormalsHmHsHtHAiDefault Paragraph FontHTiHBlock TextsaCJaJa-.SiaiIS600000000000000000000000000000a
AdrianDannymihai!Cttemptreferatet0pasa hassan.docaDVDEDtMy DocumentstNETtREFERATEtREFERATE.ROtROMANAtROM40tpa
sa hassan.doci...
Download