...p!!ppp!p!p6!!!!!!puTodor Arghezi TestamentPoezie cu caracter programatic, Testament figureaza, in mod semnificativ, in fruntea intiiului volum de versuri, Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi in 1927 fiind ars poetica argheziana.Poezia Testament sintetizeahàTea, !!!!!tà!ttttftJppppppppc3,X,1h!ppppp!!ppp!p!patZ!!
!!!!puTodor Arghezi TestamentPoezie cu caracter programatic, Testament figureaza, in mod semnificativ, in fruntea intiiului volum de versuri, Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi in 1927 fiind ars poetica argheziana.Poezia Testament sintetizea.YviBi43i6aavaaaàa.,0HPdltHome UseranaaaàaaFMicrosoft ord DocumentMSordDocord.Document.69qààOh0aàLXdpord DevelopmentNormal.dotHalsz Zoltna15Microsoft ord for indos 95iza esena gandirii estetice argheziene. Ideea fundamentala a poeziei este legatura sssssssssssss, organica, sssssssss intre poet i stramoii lui, ramura obscura, oameni simpli, robi cu ssssss pline de ssssssss varsate-n mine. Fata de acetia T. Arghezi considera ca are o datorie pe care trebuie s-o duca la indeplinire. De aceea, dupa propria-i concepie, creaia sa trebuie ineleasa ca singura zestre lasata urmailor. Prima idee eseniala este aceea, ca poetul a inalat prin arta sa cea dintai treapta, i cea mai grea dupa un lung trecut de truda i ssssssss al generaiilor care l-au precedat. Urmaii lui are datoria sa porneasca de aici i sa urce cu nadejde cat mai sus, sa impratie definitiv intunericul in care i-au dus existena inaintaii lor. Din osemintele i cenua din vatra a stramoilor poetul face un Dumnezeu de piatra, Hotar inalt cu doua lumini pe poale Pazindin piscul datoriei tale. Intr-un fel subtil, arta poetului capata un nou mod de sssssssss social in poezie, actul liric fiind transformat intr-o razbunare a neferintelor strabunilor, caci in ea s-a strans ssssss tuturor generaiilor dinaintea lui. Verbul poetic se-ntoarce acum ca un bici, care izbavete-ncet, pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Finalul poeziei este ssssss in acest sens Robul a scris-o, Domnul o citete Fara a cunoate ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei.A doua idee eseniala a poeziei este izvorul i natura artei, aa cum o concepe T Arghezi. Mai intai poetul marturisete foarte sssssss cum din graiul ssssssss pentru vite al strabunilor, s-au ivit cuvinte potrivite. Aceasta indica sursa principala a limbajului sau poetic limbajul popular i familial al truditorilor pe ogoare. Din acest grai poetul selecteaza insa anumite cuvinte, care raspund mai bine condiiilor sale interioare i nazuinelor lui artistice, sugerand un mod ssssss de existena rapi, gropi adanci pe branci, sudoare, bici, vite, plavani, ocara, sapa, ssssss, sssss, durere, manie, robi, adica lumea saraciei i a suferinei, a vieii in zdrene, sub blestemul mucegaiului, al ssssssss i la noroiului, al sssss i al biciului. Poetul framanta insa indelung aceste cuvinte mii de saptamani, fapt care corespunde unuia dintre principalele sale principii in procesul creaiei travoliul artistic intens i indelungat, transfigurandu-le i conferindu-le valori estetice inedite. Una din problemele artistice importante in gandirea poetului o constituie, in aceasta poezie, estetica uratului. Poetul recurge, pentru prima data in lirica romaneasca, la zdrene din care face muguri i covoare, iar din bube, mucegaiuri i noroi, ssss frumusei i preuri noi. Pentru aceasta T. Arghezi promoveaza ideea ca in arta nu exista subiect urat sau frumos, ca in arta uratul nu are nici un sens, ci numai exprimarea artistica greita poate genera uratul, numai tehnica artistica uraita sau lipsa de talent pot duce la realizarea unei opere literare inestetice.In antiteza cu aceasta zona lexicala in care sunt surprini termeni ce dezvaluie oza esena gandirii estetice argheziene. Ideea fundamentala a poeziei este legatura sssssssssssss, organica, sssssssss intre poet i stramoii lui, ramura obscura, oameni simpli, robi cu ssssss pline de ssssssss varsate-n mine. Fata de acetia T. Arghezi considera ca are o datorie pe care trebuie s-o duca la indeplinire. De aceea, dupa propria-i concepie, creaia sa trebuie ineleasa ca singura zestre lasata urmailor. Prima idee eseniala este aceea, ca poetul a inalat prin arta sa cea dintai treapta, i cea mai grea dupa un lung trecut de truda i ssssssss al generaiilor care l-au precedat. Urmaii lui are datoria sa porneasca de aici i sa urce cu nadejde cat mai sus, sa impratie definitiv intunericul in care i-au dus existena inaintaii lor. Din osemintele i cenua din vatra a stramoilor poetul face un Dumnezeu de piatra, Hotar inalt cu doua lumini pe poale Pazindin piscul datoriei tale. Intr-un fel subtil, arta poetului capata un nou mod de sssssssss social in poezie, actul liric fiind transformat intr-o razbunare a neferintelor strabunilor, caci in ea s-a strans ssssss tuturor generaiilor dinaintea lui. Verbul poetic se-ntoarce acum ca un bici, care izbavete-ncet, pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Finalul poeziei este ssssss in acest sens Robul a scris-o, Domnul o citete Fara a cunoate ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei.A doua idee eseniala a poeziei este izvorul i natura artei, aa cum o concepe T Arghezi. Mai intai poetul marturisete foarte sssssss cum din graiul ssssssss pentru vite al strabunilor, s-au ivit cuvinte potrivite. Aceasta indica sursa principala a limbajului sau poetic limbajul popular i familial al truditorilor pe ogoare. Din acest grai poetul selecteaza insa anumite cuvinte, care raspund mai bine condiiilor sale interioare i nazuinelor lui artistice, sugerand un mod ssssss de existena rapi, gropi adanci pe branci, sudoare, bici, vite, plavani, ocara, sapa, ssssss, sssss, durere, manie, robi, adica lumea saraciei i a suferinei, a vieii in zdrene, sub blestemul mucegaiului, al ssssssss i la noroiului, al sssss i al biciului. Poetul framanta insa indelung aceste cuvinte mii de saptamani, fapt care corespunde unuia dintre principalele sale principii in procesul ...
Download