... p! l l l l P! l l l l P! Octavian Goga OltulConsiderata capodopera a creaiei in versuri a lui Goga, poezia Oltul reflecta sinteza universului artistic al acestui poet, capacitatea artistica plenara a cantareului patimirii noastre. In aceasta poezie se realizeaza o adevarata osmoza intre om i natura, natura fiind structural integrata in viaa oamenilor din Ardeal, participind direct la existena istorica a poporului asuprit in acele vremuri in Transilvania. Poezia a aparut mai intai in revista Luceafarul, la Budapesta. Este foarte semnificativa marturisirea facuta de Goga in Fragmente autobiografice, in care spune ca poezia a fost scrisa inainte de a fi vazut vreodata raul Olt. Mai tarziu, peste caiva ani, trecind munii i stind o luna la Calimaneti, unde ii pregatea volumul Ne cheama pamantul, poetul afirma ca vede pentru intaia oara Oltul In iarna aceea amsimit ca e un trecut romanesc, care mai vorbete de povetile lui i ca sunt realmente in faa tainei de familie, a misterului de leagan al acestui popor. Atunci am verificat aceasta poezie, silaba cu silaba, atunci va pot spune ca mi s-a parut ca am ineles-o mai tare i ca simeam ca vine de foarte departe.Metaforic, Oltul semnifica fiina noastra naionala, vechimea ei, campia imbraiata de ape, tainuita jale, cantec i dor erou mitic, cu potene uriae izvorate din amara durere, din lacrimi, nadejde i deznadejde, Oltul e solidar cu cei asuprii. Legatura aceasta, statornica, durabila, profund umana, este afectiva.Oltul apare in chip simbolic, ca un Fat Frumos din poveste, a carui soarta, din vechime, este nfiat insolubil cu aceea a romanilor din Transilvania. Trecutul Oltului, impletit cu istoria poporului roman, amintete de vremurile de demult mai mari la suflet, cand, un moneag de azi era haiduc i urla tariilor amarul unei manii infricoate. Oltul a fost martorul luptei sociale i naionale a maselor populare romaneti asuprite. Visul neimplinit, al unitaii naionale, transmis din generaie in generaie, este mai pregnant formulat in Oltul decat in celelalte poezii. Oltul devine un simbol al acestor aspiraii, este purtatorul milenar al setei pentru o existena mai dreapta a ardelenilor Aducind, in cetauia lui de apa, comoara lacrimilor noastre, cantecele noastre toate, Oltul ascunde Durerea unui neam ce-ateapta Demult o dreapta srbroare.Parta al luptelor pentru dreptate, Oltul i-a insoit adeseori pe rasculai intocmai ca un haiduc Tu, frate plansetelor noastre, i razvratirii noastre, frate, Urlai triilor amarul Maniei tale-nfricoate. Oltul poarta in inda-i ganditoare o viziune sacra din partea tovarailor lui buni, de a-i razbuna, daca s-ar prapadi cu toii, ducindu-i in alta ara Sa veri pagan potop de apa Pe serul holdelor de aur Sa piara glia care poarta Instrainatul nost tezaur arana trupurilor noastre S-o scurui de unde ne-ngroapa i sa-i aduni apele toate- Sa ne mutam in alta ara!.Poezia este gandita in perpectiva antitezei dintre mateia acelor vremi glorioase din care n-au mai ramas decat unele framanturi, pe de o parte, i prezentul ingenunchiat, pe de alta parte Neputiincioi pari i tu aztazi- Te-a-ncins cu lanuri imparatul Cu unda ta strivita, gemen i noi, tovaraii tai buni. Fiind conceputa ca un dialog intre poet i Olt, in poezie nu apare insa decat alocuiunea poetului, care se manifesta de fapt ca un vorbitor anonim, identificat cu poporul insui. Intreaga creaie este structurata pe existena celor doi poli poetici, Oltul i noi, in jurul carora graviteaza toata atmosfera poeziei, precum i mijloacele ei de expresie mai semnificative. Poetul, poporul i fluviul se confunda, de veacuri, cu existena i destinul lor, in aceeai zona etica i condiii istorice comune. In poezie, Oltul este prezentat n patru ipostaze diferite, fiind invocat prin vocative Batranul Olt, Oltule prin apelative ce inlucuiesc numele propriu monege , fraane prin pronumele personal la persoana a II-a singular tu, precum i printr-o apoziie dezvoltata Drume batut de ganduri multe. Invocaia insistenta a Oltului nate imaginea unei fiie puternice, dominante, de la care poporul intreg ateapta izbavirea din robia sociala i politica atat de apasatoare i veche. Fora de nebiruit a Oltului este sugerata i de unele expresii, ca grumaz de apa, cetatuia ta de ape, sanul tau, pagan potop de ape etc. Unele verbe, care denumesc aciunile Oltului, consolideaza imaginea atotputerniciei lui, dezvaluind fora de cuprindere a fluviului imbraiindu-ne campia, in cetauia ta de ape dorm cantecele noastre, fierbe tainuita jale, duce unda-i durerea unui neam. Taria fluviului mai este exprimata i prin verbele urlai, strigarea ta, frangeai, zagazul sa veri potop.Personificarea Oltului confera fluviului atribute umane, infaiindu-l mai intim, mai prietenos. In aceasta ipostaza, Oltul este denumit haiduc, moneag, frate plansetelor noastre, razvratirii noastre frate, strigarea ta de tata, fraine, toate aceste apelative sugernd ideea relaiilor de familie intre poet i fluviu, relaiile de sange care circulau prin trupurile amandoura.Ca i in alte poezii, Goga folosete un limbaj metaforic abundent, care marete considerabil fora evocatoare a imaginilor. Astfel, poetul se exprima Marita fie dimineaa Ce-a savarit a noastra nunta Batrine Olt, cu buza arsa Ii sarutam unda carunta In cetauia ta de apa A visurilor sfarimate, Tu impleteti in curcubeie Comoara lacrimilor noastre etc.Unitatea de destin a romanilor i a Oltului, invederata indeosebi prin nunta, care devine simbolul central al poemului, un fel de mit al legaturilor stravechi intre pamant i neamul romanesc, jalea profunda, care este infuzata intregii poezii, i mitul nunii confera versurilor adancimi insondabile.Intr-un fel, pe aceasta linie tematica, O. Goga face trecerea de la poezia romantica a lui Eminescu la poezia misterului a lui L. Blaga..AàaSummaryInformationàiYi8aaiMicrosoft ord 6.0a2aàaaa9iBCia...
Download