...xpresionista si poezia lui este un fel de preludiu la marea lui opera, pentru ca poezia lui nu constituie o opera aparte.Ciclul Transcedentalia , publicat in 1931, aduce un poet care face poezie, nu creeaza poezie. Se poate face o trimitere in acest caz la George Calinescu, care si el face poezie, nu creeaza poezie Lauda materiei in care simtim pe marele Calinescu cuprins de modele, nereusind sa depaseasca modelele il simtim clasicizand, ii simtim influentele romantice, il simtim ca poet modern, dar scrie cel mai frumos poem de dragoste Epitalam , un fel de cantec de nunta in care apare un mire atotstiutor poezia pledeaza oentru aceasta idee ca dragostea este cu atat mai puternica, mai mare cu cat cel care nutreste acest sentiment vine din sferele inalte ale culturii. Calinescu evoca aici pe Hendel, pe Bach, pe Petrarca, pe Dante. In Transcedentalia exista o poezie, Ideea . Poetul intr-adevar a vazut idei, ne spune el intr-una din partile acestei poezii Eu sunt dintre acei cu ochi halucinati si mistuiti launtric, caci am vazut idei . Ideea este relizata intr-un univers intreior prin disociere de ceilalti si in acelasi timp, printr-o extensie a universului interior. Caci scrisu-i tot, e doar gandire vested conservata si inchisa sub formule si sub chei . Ideea aceasta porneste de la Hegel, care sustinea ca simpla numire ucide lucrul sau fiinta. Pentru Bergson prin cuvant se interpune un ecran intre constiinta si obiectul ei. Camil disociaza ideea ca esenta pura de ideea de a semnifica ceva. Ceea ce face el este fenomenologie. Fara durere, fara bucurie, eu caut in natura pretutindeni ideile Fenomenologie . Poetul isi imagineaza ca intra intr-o biblioteca plina de tomuri, de pergamente, de colectii nepretuite legate in marochine in care zac, oranduite ierarhic, sub capitole si titlu mii si milioane de idei. Odata spuse, aceste idei isi pierd esenta. In aceasta poezie in care in biblioteci zac cadavre de idei, Camil ne mai spune ca ideile se nasc in spatii reci, propice creatiei. Ideea o gasim pentru prima oara la Eminescu in Geniu pustiu este invocat acel spatiu al gheturilor, al nordului, rece o spune si Calinescu in Lauda lucrurilor In ciclul Transcedentalia apar si alte poezii ca Aspecte , Iubire , Cercul . Poetul, ca formula poetica, barbizeaza simtim in versurile lui muzica lui Ion Barbu. Exista aceasta incercare de a spune foarte multe idei in cuvinte putine, pe care o intalnim si la Ion Barbu. Barbu scria o poezie sub influenta lui Gauss, matematicianul care a gandit foarte mult si a scris putin. E vartej ametitor, nimic abrupt Nu-i oprire sus, e dedesubt Nu mai cauta si nu gandi e vis Cercul lumii a ramas inchis - Cercul este o incercare de a cuprinde metaforic aceste spatii ale fenomenologiei pure. Fenomenologia este stiinta care vizeaza esenta, stiinta esentelor si nu a existentelor reale, sau a faptelor. Bergson propune pentru cunoastere intuitia ceea ce se intalneste si la Blaga. Este folosit procedeul juxtapunerii de afirmatii si contra-afirmatii orientate catre acelasi obiect. Imaginea vartejului produs de imposibilitatea iesirii din constiinta, de a atinge esenta pura. Imaginea cercului apare si la Nichita, deci cercul nu mai este simbol al perfectiunii la moderni, ca la Eminescu, ci devine un spatiu al claustrarii. In ciclul de poezii exista si poezii legate de jurnalul de front in care Camil evoca razboiul Mars greu , Repaus , Sara . Motivele evocate sunt romantice oglinda, apa, luna, diamantul. Ca si la Nichita, soldatul nu are biografie, personajul curata cu grija arma si lopata cele doua elemente ale mortii, pune cruciulita la gat, maine va fi un atac mare si-atat. Este un razboi infernal, de cosmar, e ca un turn al Babilonului, neinduplecat si urias. Sara de august , Mana , Repaus sunt poeme in care scriitorul scrie ca intr-un adevarat jurnal versuri pentru ziua de atac.Ciclurile mortii 13 poeme din tematica razboiului si Transcedentalia s...
Download